Haihui prin Sicilia de Vest

V? propunem în edi?ia aceasta a Jurnalului de c?l?torie un voiaj în triunghi prin Sicilia de Vest. E o zon? relativ u?or accesibil? (la dou? ore de zbor Bucure?ti-Palermo), generoas? ?i înc? nesufocat? de turismul de mas? multina?ional. Punctul de plecare este Palermo, unde putem ajunge pe calea aerului din orice parte a lumii, inclusiv prin sistemul low-cost. Dac? nu vrem s? r?mânem în Palermo, ne putem stabili domiciliul de vacan?? la Trapani, la Marsala sau la San Vito lo Capo, în func?ie de scopul principal al vacan?ei noastre. Dac? vrem mai mult plaj? ?i distrac?ie, c?ut?m o camer? la San Vito lo Capo. Dac? ne intereseaz? s? c?l?torim în interiorul Siciliei, alegem Trapani sau Marsala.

Segesta
Primul punct dintr-un traseu de trei zile este consacrat istoriei ?i se cheam? Segesta. Segesta se afl? la circa 80 km de Palermo. Drumurile pe coasta de vest a Siciliei sunt foarte bune, majoritatea traseului putând fi parcurs pe autostrad?. La Segesta a fost construit în Antichitate un edificiu impun?tor, considerat drept una dintre marile enigme ale lumii antice. Construc?ia de form? dreptunghiular? este, de fapt, un templu grecesc, cu coloane. Dup? ridicarea colonadelor, templul a r?mas incomplet, probabil din cauza ocup?rii cet??ii de carataginezi în 409 î.H. Nu exist? nici o indica?ie cu privire la cultul sau la zeul în onoarea c?ruia a fost construit.
Nu departe de Segesta s-au g?sit îns? fosilele elefantului sicilian preistoric, de la care se crede c? s-au inspirat anticii pentru a-l descrie pe Ciclop, personajul cu un singur ochi. Într-adev?r, elefantul sicilian avea o singur? cavitate nazal?, aflat? în frunte, ceea ce permite o astfel de aser?iune.

San Vito lo Capo
Al doilea punct de reper pe care vi-l propunem în vestul Siciliei este sta?iunea San Vito lo Capo, a?ezat? la poalele Muntelui Cofano, cel care înainteaz?, îndr?zne?, pân? aproape de mare, l?sând, totu?i, o întindere de nisip de culoare alb?, cu un farmec inegalabil. San Vito lo Capo e, se spune, cea mai frumoas? sta?iune din vestul Siciliei. Localitatea San Vito lo Capo e ?i ea foarte pitoreasc?. Ea înconjoar? fortul medieval transformat, între timp, în sanctuar dedicat Sf. Vito. Pe lâng? casele tradi?ionale ale pescarilor ?i cafenelele deschise, în sezon, zi ?i noapte, San Vito lo Capo se mândre?te cu Festivalul Cus-Cus-ului care are loc aici în fiecare septembrie. Manifestarea e mai mult decât o expozi?ie gastronomic?, ea este ?i o ocazie de a face schimburi culturale. Din Maroc pân? în Coasta de Filde?, din Senegal pân? în Tunisia, toate ??rile din lume care cultiv? tradi?ia gastronomic? a cus-cus-ului vin la acest concurs care premiaz? cel mai bun cus-cus.

Marsala
Închidem triada c?l?toriei noastre la Marsala, unde ajungem, de la San Vito lo Capo, pe coasta Mediteranei, prin Trapani (despre care vom vorbi într-o edi?ie viitoare), circa 80 de kilometri. Primul lucru care ne impresioneaz? la Marsala este laguna, considerat? cea mai mare din Sicilia ?i una dintre cele mai importante zone umede din lume. Un alt spectacol este cel al insulelor din largul Marsalei: Isola Longa, Santa Maria, Schola ?i Mozia, care deschid orizontul pentru asfin?ituri memorabile. Insula Mozia este excep?ional? ?i prin reperele sale istorice. Aici se afl? una dintre cele mai importante a?ez?ri punice din Mediterana. Ascuns? sub numele de San Pantaleo timp de secole, insula a fost scoas? la lumin? în 1875 de Joseph Whitaker, un bog?ta? care a f?cut excava?ii arheologice ?i a descoperit a?ez?rile feniciene. Acum, Vila Whitaker a devenit muzeu ?i ad?poste?te cea mai mare colec?ie de obiecte feniciano-punice din Sicilia. Faimoasa statuie "Il Giovinetto" poate fi v?zut? la Mozia. E statuia în m?rime natural? a unui tân?r îmbr?când, cu elegan??, tunica.

S? revenim la Marsala. În epoca în care se chema Lylibeo, Marsala devenise principala baz? punic? din Sicilia. Numele actual deriv? de la cuvintele arabe Marsa-Allah sau Poarta lui Dumnezeu. Istoria veche a cet??ii poate fi parcurs? azi vizitând Poarta Maritima, cunoscut? mai ales ca Poarta Garibaldi; este locul de unde în 1860 cel mai mare erou na?ional al Italiei a plecat în "mar?ul celor 1.000 de patrio?i" s? elibereze Sicilia, contribuind semnificativ ?i la unificarea Italiei. Domul din Marsala, ca ?i vestigiile punice, romane ?i arabe din centrul ora?ului, fascineaz? turi?tii. Marsala e considerat? capitala mondial? a Arheologiei Navale pentru prezen?a aici a resturilor uimitor de bine conservate ale unei nave punice, exemplar unic în lume.

Major centru agricol, industrial ?i comercial al provinciei Trapani, Marsala e, în acela?i timp, o cetate a vinului, datorit? în primul rând vinului licoros cu acela?i nume, primul care a primit, pe insul?, labelul de Denumire de Origine Controlat? (DOC). Se spune c? însu?i Garibaldi l-ar fi apreciat în mod deosebit, motiv suficient ca de-a lungul timpului re?eta b?uturii s? r?mân? neschimbat?. În onoarea sa, vinul marsala produs la... Marsala a fost denumit "Garibaldi Dolce".

"Vinul de Marsala" e legat ?i de localitatea vecin?, Petrosino, centru vitivinicol cu o legend? extraordinar?. Aici, în secolul al XVIII-lea, englezul John Woodhouse a b?ut prima dat? vin marsala, c?ruia îi adaug? pu?in alcool, ca s? reziste la transportul spre Anglia. Ajuns în regatul britanic, vinul acesta avea s? devin? celebru... cum se vede, doar dintr-o întâmplare!

Buc?t?ria Marsalei e foarte subtil?. Aici se serve?te cus-cus cu sosuri catifelate de carne sau cu vegetale. "Squarato" este f?cut din grâu dur; acesta e trecut prin ap? fierbinte chiar înainte de a fi copt. Dintre pr?jituri, "spagnolettele" sunt cele umplute cu brânz? ricotta, "pagnottini", cu crem?, iar "monacali", cu dovleac. Marsala gastronomic? are ?i un festival al ei, Siciliamo, care se desf??oar? anual, la mijloc de iunie, sub patronajul Camerei pentru Comer?, Industrie ?i Agricultur? a regiunii Trapani.




Sursa: Jurnalul.ro